Revista Societatii de Medicina Interna
Articolul face parte din revista :
Nr.4 din luna septembrie 2015
Autor C. Orlov, R.Siliște, F.Grama, R.Ianula, D. Spătaru, C. Zaharia, R.Pătru, D. Isacoff
Titlu articolTromboza acută de venă cavă superioară – o complicație de temut la pacienții oncologici cu cameră de perfuzie
Cuvinte cheie
Articol
Introducere
Camerele de perfuzie implantabile sunt larg utilizate în prezent pentru administrarea tratamentului la pacienții oncologici, facilitând abordul vascular și administrarea unor scheme complexe, cu doze mari de citostatice 1. Tromboza venoasă la locul de inserție a cateterului reprezintă una dintre principalele complicații tardive ale utilizării camerelor de perfuzie. Rata trombozei cateter-asociată variază larg în literatură, în funcție de tipul de cancer și alți factori predispozanți asociați 2.
Sindromul de venă cavă superioară (SVCS) prin tromboză acută poate avea un tablou clinic dramatic, cu complicații redutabile, iar conduita terapeutică în astfel de cazuri nu este încă standardizată. Prezentăm cazul unui pacient de 53 ani, cunoscut cu neoplasm de rect operat și polichimiotrat, evolutiv sub tratament, care se internează pentru SVCS brusc instalat.
Prezentare de caz
Pacientul S.I. în vârstă de 53 ani, se internează pentru disfonie, disfagie, cianoză la nivelul extremității cefalice cu debut relativ brusc cu câteva zile anterior prezentării. Dintre antecedentele personale patologice reținem neoplasm rectal stadiul pT3 pN1 M1hep, operat și evolutiv sub tratament. Tratamentul oncologic administrat a cuprins mai multe scheme de polichimioterpie, la care s-au adăugat și bevacizumab, ulterior cetuximab. Pacientul prezenta o cameră de perfuzie la nivelul subclaviei drepte și sindrom posttrombotic la nivelul subclaviei stângi unde fusese înlăturată o altă cameră de perfuzie. Ultima evaluare a extensiei bolii prin examen CT toraco-abdomino-pelvin (cu trei luni anterior prezentei internări) relevă metastaze hepatice multiple și adenopatii periceliace (13mm), lombo-aortice (13mm), inter-aortico-cave (17mm). Nu s-au obiectivat leziuni cu caracter secundar la nivel pulmonar sau osos. Valorile markerilor tumorali la aceeași evaluare: CA19-9=382 U/ml, CEA=561ng/ml.
Examenul obiectiv la internare a evidențiat: obezitate grad 1, cianoză intensă și edem important în pelerină și la nivelul extremității cefalice, cu ulcerații la nivelul limbii și mucoasei bucale, hiperemie conjunctivală, venectazii torace anterior (figura nr.1), stetoacustic pulmonar normal, TA=130/70 mmHg, AV=100 bpm, fără sufluri cardiace, hepatomegalie tumorală, oligurie.
Analizele de laborator la internare au relevat dezechilibru metabolic glicemic (glicemie=499 mg/dl), sindrom inflamator usor (VSH=37 mm/1ora, fibrinogen=454mg/dl, CRP=1.4 mg/dl), retenție azotată (ureea=95.9 mg/dl, creatinina=1.16 mg/dl, RFG= 53 ml/min/1.73mp), hiponatriemie ușoară (Na=128,4mmol/l), creștere a enzimelor de colestază ( interpretată în contextul determinărilor secundare hepatice) (TBIL=1.1mg/dl, DBIL=0.7mg/dl, GGT=299U/L, FALC=146 U/L).
Electrocardiograma evidențiază tahicardie sinusală, 100/min, progresie lentă R în V1-V3, extrasistole ventriculare. Examenul ecocardiografic decelează cord hiperkinetic, cavități stângi nedilatate, cavități drepte aproape colabate, fără revărsat pericardic, fără trombi intracavitari, fără semne de hipertensiune pulmonară.
Examenul Doppler venos al extremității cefalice evidențiază tromboză de trunchi brahiocefalic stâng cu extensie spre vena jugulară internă stangă (figura nr. 2); venă subclavie stângă de dimensiuni reduse, hiperecogenă, fără flux la examenul Doppler color; vena jugulară internă dreaptă dilatată cu contrast spontan abundent, vena subclavie dreaptă (cu camera de perfuzie) dilatată, fără flux, conținut anecogen .
Tomografia computerizată toracică nu evidențiază mase mediastinale și confirmă tromboza de VCS cu tromb intraluminal, care produce obstrucție aproape completă, extinzându-se până aproape de AD și la nivelul trunchiului brahiocefalic și jugularei interne stângi (figura nr. 3).
S-a instituit inițial tratment anticoagulant cu heparină nefracționată sub care tromboza s-a extins și la nivelul venei jugulare interne drepte, ulterior cu HGMM (enoxaparina 0.1 mg/kgc la 12 ore). S-a decis excluzia camerei de perfuzie. După 12 zile de tratament cu HGMM s-a inițiat terapia anticoagulantă orală cu acenocumarol. Evoluția a fost lent favorabilă cu amelioarea cianozei și edemului (figura nr.4) și repermeabilizarea vv. jugulare interne bilateral (figura nr. 5). Evoluția modificărilor la evaluarea Doppler venos este descrisă în tabelul nr. 1.
Pacientul a mai primit tratament cu corticoid parenteral, inhibitor de pompă de proton, IECA, betablocant, diuretic de ansă în doză mică, insulinoterapie, precum si perfuzii de hidratare paranterală. Consecutiv tratamentului instituit, valorile glicemice au fost corectate, sindromul de retenție azotată s-a remis, iar parametri vitali au fost în limite normale.
Discuții
Cateterul Hickman a fost primul dispozitiv de acces venos continuu care a fost utilizat pentru administrarea chimioterapicelor, în anul 19793. De atunci, aceste dispozitive au devenit indispensabile în tratamentul oncologic, ameliorând semnificativ calitatea vieții pacienților cu cancer. Deși facilitează administrarea unor doze mari și a unor scheme complexe de chimioterapice, camerele de perfuzie pot asocia complicații redutabile, frecvent subdiagnosticate 1.
Complicațiile tardive includ: infecția, tromboza și malfuncția de cateter. Incidența trombozei cateter-asociată variază larg în literatură, de la 27% la 66%, majoritatea cazurilor fiind asimptomatice. Rata trombozele simptomatice raportată pe diferite serii de pacienți este de 0.3-28% 1. Totuși, tratamentul anticoagulant pentru profilaxia primară a trombozelor nu este indicat în cazul existenței unei camere de perfuzie 4.
Tromboza acută de venă cavă superioară reprezintă o complicație rară, dar cu potențial de evoluție severă. Tromboza este favorizată atât de lezarea venei prin infuzia unor soluții hiperosmolare sau de către vârful cateterului care se mișcă sincron cu activitatea cardiacă, cât și de statusul de hipercoagulabilitate asociat neoplaziei sau anumitor terapii specific 5. În cazul pacientului nostru, prezența vârfului cateterului la nivelul VCS a favorizat tromboza de VCS, care ulterior s-a extins și la nivelul tributarelor și spre AD. Riscul global de tromboză la acest pacient a fost augmentat și de tratamentul cu factori antiangiogenici de tip bevacizumab. O meta-analiză a 15 studii randomizate care includeau pacienți cu diferite tipuri de cancer, în stadiu avansat, a demonstrat un risc cu 33% mai mare pentru boala tromb-embolică venoasă la pacienții tratați cu bevacizumab vs. control 6.
Managementul SVCS depinde de severitatea manifestărilor clinice. Yu JB și colab. au propus o clasificare a severității în funcție de gradul edemului cerebral, edemului laringian și de scăderea debitului cardiac (tabelul nr.2) 7. Prima linie de tratament la pacienții cu simptome severe este reprezentată de venoplastia cu stent8. Atunci când SVCS asociază tromboză extensivă poate fi efectuată tromboliza pe cateter sau chiar trombectomie 9. Având în vedere că simptomatologia pacientului nostru a fost moderat-severă, în condițiile în care acesta asocia un risc crescut de sângerare, s-a decis tratamentul anticoagulant și îndepărtarea camerei de perfuzie.
Deși ghidurile actuale nu aduc date legate specific de tromboza de vena cava superioară, tratamentul anticoagulant este necesar pentru prevenirea extensiei trombului și a tromb-embolismului pulmonar, menținerea patenței colateralelor și facilitarea trombolizei spontane, indiferent de conduita terapeutică adoptată (tratament intervențional sau conservator). Tratamentul anticoagulant trebuie să fie inițial parenteral, fie cu heparine nefracționate fie heparine cu greutate moleculară mica (HGMM)10. În cazul pacientului nostru evoluția a fost nefavorabilă sub tratament cu heparine nefracționate, cu extensia trombozei, cu evolție ulterioară semnificativ mai bună sub tratament cu HGMM.
Profilaxia secundară a trombozei în cazul trombozei asociată cateterului se poate face fie cu HGMM, fie cu inhibitori ai vitaminei K. În cazul cumarinicelor studiile demonstreaza ca incidenta recidivei este mai mare, desi frecventa aparitiei efectelor secundare este aceeasi 11. Un alt motiv pentru care se prefera HGMM in profilaxie secundara este si efectul anti-proliferativ si anti-tumoral al acesteia 12. Desigur, optiunea terapeutica trebuie sa tina cont si de speranta de viata a pacientului si calitatea vietii acestuia, de costuri, de posibilitatea monitorizarii si nu in ultimul rand de dorinta pacientului. De fapt, nu există date care să compare direct antagoniștii de vitamin K cu HGMM la acești pacienți, așa cum nu există nici date despre profilaxia cu anticoagulantele orale noi 13.
Durata profilaxiei secundare în astfel de cazuri recomandată de ghidurile actuale estede 3-6 luni, dacă a fost înlăturat cateterul 1,10.
Îndepărtarea de rutină a cateterului nu este recomandată dacă linia este încă funcțională și pacientul necesită acest abord venos pentru continuarea tratamentului. În aceste cazuri se continua anticoagularea permanent. Decizia de a îndeparta chirurgical camera se ia în situația în care aceasta nu poate fi repermeabilizată medicamentos. Astfel de situații sunt: sângerare activă, trombocite <50.000/dl, intervenție neurochirurgicală recentă 1. Tromboza refractară la tratament reprezintă o altă indicație majoră de îndepărtare a camerei de perfuzie, așa cum a fost și cazul pacientului nostru.
Concluzii
SVCS la un pacient cu cancer nu este întotdeauna secundar invaziei și compresiei vasculare. Spectrul etiologic al SVCS s-a schimbat, iatrogenia jucând un rol din ce în ce mai important în apariția acestuia. Acest caz ilustrează o complicație rară, dar potențial fatală a camerelor de perfuzie implantabile, cu evoluție favorabilă după îndepărtarea acesteia și tratament conservator.
Bibliografie
1. Schiffer CA, Mangu PB, Wade JC, Camp-Sorrell D, Cope DG, El-Rayes BF, GormanM, Ligibel J, Mansfield P, Levine M. Central venous catheter care for the patient with cancer: American Society of Clinical Oncology clinical practice guideline. J Clin Oncol. 2013 Apr 1;31(10):1357-70.
2. Verso M, Agnelli G (2003) Venous thromboembolism associated with long-term use of central venous catheters in cancer patients. J Clin Oncol 21:3665–3675.
3. Hickman RO, Buckner CD, Clift RA, Sanders JE, Stewart P, Thomas ED. A modified right atrial catheter for access to the venous system in marrow transplant recipients. Surg Gynecol Obstet. 1979 Jun;148(6):871-5.
4. Chaukiyal P, Nautiyal A, Radhakrishnan S, et al: Thromboprophylaxis in cancer patients with central venous catheters: A systematic review and meta-analysis. Thromb Haemost 99:38-43, 2008
5. Venturini E, Becuzzi L, Magni L. Catheter-induced thrombosis of the superior vena cava. Case Rep Vasc Med. 2012; 2012:469619.
6. Nalluri SR, Chu D, Keresztes R, Zhu X, Wu S. Risk of venous thromboembolism with the angiogenesis inhibitor bevacizumab in cancer patients: a meta-analysis. JAMA 2008; 300: 2277–2785.
7. Yu JB, Wilson LD, Detterbeck FC. Superior vena cava syndrome--a proposed classification system and algorithm for management. J Thorac Oncol 2008; 3:811.
8. del Río Solá ML, Fuente Garrido R, Gutiérrez Alonso V, Vaquero Puerta C. Endovascular treatment of superior vena cava syndrome caused by malignant disease. J Vasc Surg. Jun 2014;59(6):1705-6.
9. K. E. A. Burns and A. McLaren, Catheter-related right atrial thrombus and pulmonary embolism: a case report and systematic review of the literature, Canadian Respiratory Journal, vol. 16, no. 5, pp. 163–165, 2009.
10. Kearon C, Akl EA, Comerota AJ, et al. Antithrombotic therapy for VTE disease: Antithrombotic Therapy and Prevention of Thrombosis, 9th ed: American College of Chest Physicians Evidence Based Clinical Practice Guidelines. Chest 2012; 141:e419S. National Comprehensive Cancer Network (NCCN). NCCN Clinical practice guidelines in oncology.
11. Lee A, Levine M, Baker RI et al. Low-molecular-weight heparin versus a coumarin for the prevention of recurrent venous thromboembolism in patients with cancer. N Engl J Med 2003; 349: 146–153.
12. Kakkar AK, Levine MN, Kadziola Z et al. Low molecular weight heparin therapy with dalteparin, and survival in advanced cancer. The fragmin advanced malignancy outcome study (FAMOUS). J Clin Oncol 2004; 22: 1944–1948
13. Berubee C et al. Catheter related upper extremity venous thrombosis. Official reprint from UpToDate, Febr. 2015.
Figura nr. 1 Cianoză intensă și edem la nivelul extremității cefalice, torace superior și membere superioare, venectazii torace anterior.
Nr.4 din luna septembrie 2015
Introducere
Camerele de perfuzie implantabile sunt larg utilizate în prezent pentru administrarea tratamentului la pacienții oncologici, facilitând abordul vascular și administrarea unor scheme complexe, cu doze mari de citostatice 1. Tromboza venoasă la locul de inserție a cateterului reprezintă una dintre principalele complicații tardive ale utilizării camerelor de perfuzie. Rata trombozei cateter-asociată variază larg în literatură, în funcție de tipul de cancer și alți factori predispozanți asociați 2.
Sindromul de venă cavă superioară (SVCS) prin tromboză acută poate avea un tablou clinic dramatic, cu complicații redutabile, iar conduita terapeutică în astfel de cazuri nu este încă standardizată. Prezentăm cazul unui pacient de 53 ani, cunoscut cu neoplasm de rect operat și polichimiotrat, evolutiv sub tratament, care se internează pentru SVCS brusc instalat.
Prezentare de caz
Pacientul S.I. în vârstă de 53 ani, se internează pentru disfonie, disfagie, cianoză la nivelul extremității cefalice cu debut relativ brusc cu câteva zile anterior prezentării. Dintre antecedentele personale patologice reținem neoplasm rectal stadiul pT3 pN1 M1hep, operat și evolutiv sub tratament. Tratamentul oncologic administrat a cuprins mai multe scheme de polichimioterpie, la care s-au adăugat și bevacizumab, ulterior cetuximab. Pacientul prezenta o cameră de perfuzie la nivelul subclaviei drepte și sindrom posttrombotic la nivelul subclaviei stângi unde fusese înlăturată o altă cameră de perfuzie. Ultima evaluare a extensiei bolii prin examen CT toraco-abdomino-pelvin (cu trei luni anterior prezentei internări) relevă metastaze hepatice multiple și adenopatii periceliace (13mm), lombo-aortice (13mm), inter-aortico-cave (17mm). Nu s-au obiectivat leziuni cu caracter secundar la nivel pulmonar sau osos. Valorile markerilor tumorali la aceeași evaluare: CA19-9=382 U/ml, CEA=561ng/ml.
Examenul obiectiv la internare a evidențiat: obezitate grad 1, cianoză intensă și edem important în pelerină și la nivelul extremității cefalice, cu ulcerații la nivelul limbii și mucoasei bucale, hiperemie conjunctivală, venectazii torace anterior (figura nr.1), stetoacustic pulmonar normal, TA=130/70 mmHg, AV=100 bpm, fără sufluri cardiace, hepatomegalie tumorală, oligurie.
Analizele de laborator la internare au relevat dezechilibru metabolic glicemic (glicemie=499 mg/dl), sindrom inflamator usor (VSH=37 mm/1ora, fibrinogen=454mg/dl, CRP=1.4 mg/dl), retenție azotată (ureea=95.9 mg/dl, creatinina=1.16 mg/dl, RFG= 53 ml/min/1.73mp), hiponatriemie ușoară (Na=128,4mmol/l), creștere a enzimelor de colestază ( interpretată în contextul determinărilor secundare hepatice) (TBIL=1.1mg/dl, DBIL=0.7mg/dl, GGT=299U/L, FALC=146 U/L).
Electrocardiograma evidențiază tahicardie sinusală, 100/min, progresie lentă R în V1-V3, extrasistole ventriculare. Examenul ecocardiografic decelează cord hiperkinetic, cavități stângi nedilatate, cavități drepte aproape colabate, fără revărsat pericardic, fără trombi intracavitari, fără semne de hipertensiune pulmonară.
Examenul Doppler venos al extremității cefalice evidențiază tromboză de trunchi brahiocefalic stâng cu extensie spre vena jugulară internă stangă (figura nr. 2); venă subclavie stângă de dimensiuni reduse, hiperecogenă, fără flux la examenul Doppler color; vena jugulară internă dreaptă dilatată cu contrast spontan abundent, vena subclavie dreaptă (cu camera de perfuzie) dilatată, fără flux, conținut anecogen .
Tomografia computerizată toracică nu evidențiază mase mediastinale și confirmă tromboza de VCS cu tromb intraluminal, care produce obstrucție aproape completă, extinzându-se până aproape de AD și la nivelul trunchiului brahiocefalic și jugularei interne stângi (figura nr. 3).
S-a instituit inițial tratment anticoagulant cu heparină nefracționată sub care tromboza s-a extins și la nivelul venei jugulare interne drepte, ulterior cu HGMM (enoxaparina 0.1 mg/kgc la 12 ore). S-a decis excluzia camerei de perfuzie. După 12 zile de tratament cu HGMM s-a inițiat terapia anticoagulantă orală cu acenocumarol. Evoluția a fost lent favorabilă cu amelioarea cianozei și edemului (figura nr.4) și repermeabilizarea vv. jugulare interne bilateral (figura nr. 5). Evoluția modificărilor la evaluarea Doppler venos este descrisă în tabelul nr. 1.
Pacientul a mai primit tratament cu corticoid parenteral, inhibitor de pompă de proton, IECA, betablocant, diuretic de ansă în doză mică, insulinoterapie, precum si perfuzii de hidratare paranterală. Consecutiv tratamentului instituit, valorile glicemice au fost corectate, sindromul de retenție azotată s-a remis, iar parametri vitali au fost în limite normale.
Discuții
Cateterul Hickman a fost primul dispozitiv de acces venos continuu care a fost utilizat pentru administrarea chimioterapicelor, în anul 19793. De atunci, aceste dispozitive au devenit indispensabile în tratamentul oncologic, ameliorând semnificativ calitatea vieții pacienților cu cancer. Deși facilitează administrarea unor doze mari și a unor scheme complexe de chimioterapice, camerele de perfuzie pot asocia complicații redutabile, frecvent subdiagnosticate 1.
Complicațiile tardive includ: infecția, tromboza și malfuncția de cateter. Incidența trombozei cateter-asociată variază larg în literatură, de la 27% la 66%, majoritatea cazurilor fiind asimptomatice. Rata trombozele simptomatice raportată pe diferite serii de pacienți este de 0.3-28% 1. Totuși, tratamentul anticoagulant pentru profilaxia primară a trombozelor nu este indicat în cazul existenței unei camere de perfuzie 4.
Tromboza acută de venă cavă superioară reprezintă o complicație rară, dar cu potențial de evoluție severă. Tromboza este favorizată atât de lezarea venei prin infuzia unor soluții hiperosmolare sau de către vârful cateterului care se mișcă sincron cu activitatea cardiacă, cât și de statusul de hipercoagulabilitate asociat neoplaziei sau anumitor terapii specific 5. În cazul pacientului nostru, prezența vârfului cateterului la nivelul VCS a favorizat tromboza de VCS, care ulterior s-a extins și la nivelul tributarelor și spre AD. Riscul global de tromboză la acest pacient a fost augmentat și de tratamentul cu factori antiangiogenici de tip bevacizumab. O meta-analiză a 15 studii randomizate care includeau pacienți cu diferite tipuri de cancer, în stadiu avansat, a demonstrat un risc cu 33% mai mare pentru boala tromb-embolică venoasă la pacienții tratați cu bevacizumab vs. control 6.
Managementul SVCS depinde de severitatea manifestărilor clinice. Yu JB și colab. au propus o clasificare a severității în funcție de gradul edemului cerebral, edemului laringian și de scăderea debitului cardiac (tabelul nr.2) 7. Prima linie de tratament la pacienții cu simptome severe este reprezentată de venoplastia cu stent8. Atunci când SVCS asociază tromboză extensivă poate fi efectuată tromboliza pe cateter sau chiar trombectomie 9. Având în vedere că simptomatologia pacientului nostru a fost moderat-severă, în condițiile în care acesta asocia un risc crescut de sângerare, s-a decis tratamentul anticoagulant și îndepărtarea camerei de perfuzie.
Deși ghidurile actuale nu aduc date legate specific de tromboza de vena cava superioară, tratamentul anticoagulant este necesar pentru prevenirea extensiei trombului și a tromb-embolismului pulmonar, menținerea patenței colateralelor și facilitarea trombolizei spontane, indiferent de conduita terapeutică adoptată (tratament intervențional sau conservator). Tratamentul anticoagulant trebuie să fie inițial parenteral, fie cu heparine nefracționate fie heparine cu greutate moleculară mica (HGMM)10. În cazul pacientului nostru evoluția a fost nefavorabilă sub tratament cu heparine nefracționate, cu extensia trombozei, cu evolție ulterioară semnificativ mai bună sub tratament cu HGMM.
Profilaxia secundară a trombozei în cazul trombozei asociată cateterului se poate face fie cu HGMM, fie cu inhibitori ai vitaminei K. În cazul cumarinicelor studiile demonstreaza ca incidenta recidivei este mai mare, desi frecventa aparitiei efectelor secundare este aceeasi 11. Un alt motiv pentru care se prefera HGMM in profilaxie secundara este si efectul anti-proliferativ si anti-tumoral al acesteia 12. Desigur, optiunea terapeutica trebuie sa tina cont si de speranta de viata a pacientului si calitatea vietii acestuia, de costuri, de posibilitatea monitorizarii si nu in ultimul rand de dorinta pacientului. De fapt, nu există date care să compare direct antagoniștii de vitamin K cu HGMM la acești pacienți, așa cum nu există nici date despre profilaxia cu anticoagulantele orale noi 13.
Durata profilaxiei secundare în astfel de cazuri recomandată de ghidurile actuale estede 3-6 luni, dacă a fost înlăturat cateterul 1,10.
Îndepărtarea de rutină a cateterului nu este recomandată dacă linia este încă funcțională și pacientul necesită acest abord venos pentru continuarea tratamentului. În aceste cazuri se continua anticoagularea permanent. Decizia de a îndeparta chirurgical camera se ia în situația în care aceasta nu poate fi repermeabilizată medicamentos. Astfel de situații sunt: sângerare activă, trombocite <50.000/dl, intervenție neurochirurgicală recentă 1. Tromboza refractară la tratament reprezintă o altă indicație majoră de îndepărtare a camerei de perfuzie, așa cum a fost și cazul pacientului nostru.
Concluzii
SVCS la un pacient cu cancer nu este întotdeauna secundar invaziei și compresiei vasculare. Spectrul etiologic al SVCS s-a schimbat, iatrogenia jucând un rol din ce în ce mai important în apariția acestuia. Acest caz ilustrează o complicație rară, dar potențial fatală a camerelor de perfuzie implantabile, cu evoluție favorabilă după îndepărtarea acesteia și tratament conservator.
Bibliografie
1. Schiffer CA, Mangu PB, Wade JC, Camp-Sorrell D, Cope DG, El-Rayes BF, GormanM, Ligibel J, Mansfield P, Levine M. Central venous catheter care for the patient with cancer: American Society of Clinical Oncology clinical practice guideline. J Clin Oncol. 2013 Apr 1;31(10):1357-70.
2. Verso M, Agnelli G (2003) Venous thromboembolism associated with long-term use of central venous catheters in cancer patients. J Clin Oncol 21:3665–3675.
3. Hickman RO, Buckner CD, Clift RA, Sanders JE, Stewart P, Thomas ED. A modified right atrial catheter for access to the venous system in marrow transplant recipients. Surg Gynecol Obstet. 1979 Jun;148(6):871-5.
4. Chaukiyal P, Nautiyal A, Radhakrishnan S, et al: Thromboprophylaxis in cancer patients with central venous catheters: A systematic review and meta-analysis. Thromb Haemost 99:38-43, 2008
5. Venturini E, Becuzzi L, Magni L. Catheter-induced thrombosis of the superior vena cava. Case Rep Vasc Med. 2012; 2012:469619.
6. Nalluri SR, Chu D, Keresztes R, Zhu X, Wu S. Risk of venous thromboembolism with the angiogenesis inhibitor bevacizumab in cancer patients: a meta-analysis. JAMA 2008; 300: 2277–2785.
7. Yu JB, Wilson LD, Detterbeck FC. Superior vena cava syndrome--a proposed classification system and algorithm for management. J Thorac Oncol 2008; 3:811.
8. del Río Solá ML, Fuente Garrido R, Gutiérrez Alonso V, Vaquero Puerta C. Endovascular treatment of superior vena cava syndrome caused by malignant disease. J Vasc Surg. Jun 2014;59(6):1705-6.
9. K. E. A. Burns and A. McLaren, Catheter-related right atrial thrombus and pulmonary embolism: a case report and systematic review of the literature, Canadian Respiratory Journal, vol. 16, no. 5, pp. 163–165, 2009.
10. Kearon C, Akl EA, Comerota AJ, et al. Antithrombotic therapy for VTE disease: Antithrombotic Therapy and Prevention of Thrombosis, 9th ed: American College of Chest Physicians Evidence Based Clinical Practice Guidelines. Chest 2012; 141:e419S. National Comprehensive Cancer Network (NCCN). NCCN Clinical practice guidelines in oncology.
11. Lee A, Levine M, Baker RI et al. Low-molecular-weight heparin versus a coumarin for the prevention of recurrent venous thromboembolism in patients with cancer. N Engl J Med 2003; 349: 146–153.
12. Kakkar AK, Levine MN, Kadziola Z et al. Low molecular weight heparin therapy with dalteparin, and survival in advanced cancer. The fragmin advanced malignancy outcome study (FAMOUS). J Clin Oncol 2004; 22: 1944–1948
13. Berubee C et al. Catheter related upper extremity venous thrombosis. Official reprint from UpToDate, Febr. 2015.
Figura nr. 1 Cianoză intensă și edem la nivelul extremității cefalice, torace superior și membere superioare, venectazii torace anterior.
CONTACT
Prof. Dr. Ion Bruckner
office@srmi.ro
Tel: 021.315.65.11
Editorial Secretary
Dr. Roxana Pioaru
roxana.pioaru@srmi.ro
Secretariat organizatoric
Email: office@srmi.ro
Str. C-tin Noica, nr.134, Interfon 1, sector 6, Bucuresti
Tel : 021-3156511
Fax :021-3156537
Departament Comercial
Mihaela Dragomir
Email: mihaela.dragomir@ella.ro
Str. C-tin Noica, nr.134, Interfon 1, sector 6, Bucuresti
Tel : +40 753 359 693