Revista Societatii de Medicina Interna
Articolul face parte din revista :
Nr.4 din luna noiembrie 2013
Autor Gabriela Lapadat, Roxana Popescu
Titlu articolEfectul tratamentului de recuperare in polineuropatia periferica diabetica
Cuvinte cheieRecuperare, neuropatia periferica diabetica
Articol
Diabetul zaharat, cea mai frecventa boala endocrina, este caracterizat prin modificari metabolice urmate de complicatii pe termen lung ce afecteaza diferite organe si sisteme. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat, cel mai frecvent apar la nivelul ochilor, rinichilor, nervilor periferici, vaselor sanguine.
Neuropatia diabetica, una din complicatiile tardive ale diabetului zaharat este rareori o cauza directa de deces, dar este o cauza majora de morbiditate si invaliditate precoce. Cel mai obisnuit tablou este acela al polineuropatiei periferice. (1)
Polineuropatia periferica diabetica apare atat la bolnavii cu diabet zaharat insulinodependent cat si la cei cu diabet zaharat non-insulinodependent, afectand in proportie aproximativ egala ambele sexe.
Peste 36% dintre pacientii cu diabet zaharat non-insulinodependent (DZNID) prezinta polineuropatie diabetica periferica (2). Simptomele caracteristice polineuropatiei diabetice periferice sunt amortelile, scaderea sensibilitatii, durerea ce se poate manifesta ca senzatie de arsura, intepatura, durere profunda sau hiperestezie (3). In cazul polineuropatiei senzitivo-motorii apare si scaderea fortei musculare.
Simptomatologia si deficitele functionale duc la afectarea calitatii vietii pacientului prin afectarea realizarii activitatilor zilnice uzuale sau profesionale.
Obiectivul lucrarii este urmarirea efectului tratamentului de recuperare la pacientii cu polineuropatie periferica diabetica, modul in care acesta influenteaza simptomatologia si calitatea vietii pacientului..
Tratamentul de recuperare poate aborda global pacientul influentand atat simptomatologia dureroasa (durerea sub diferitele ei forme de manifestare) cat si deficitele functionale produse de afectarea nervoasa.
Material si metoda
Studiul a fost efectuat pe un numar de 83 de pacienti diabetici, 53 de femei (64%) si 30 de barbati (36%), cu varste cuprinse intre 50 si 86 de ani (varsta intre 50-60 ani 20%, varsta intre 61-70 ani 39%, varsta intre 71-80 ani 29%, varsta peste 81 de ani 12%), cu diabet zaharat insulinodependent(17%), non-insulinodependent (57%), si insulinonecesitant(26%) cu o vechime a bolii de baza (vechimea diabetului zaharat din momentul diagnosticarii) cuprinsa intre 1 an si 36 de ani (sub 5 ani 17%, intre 5 si 10 ani 58%, peste 10 ani 25%).
Pacientii au fost diagnosticati cu polineuropatie periferica diabetica senzitiva sau senzitivo-motorie la nivelul membrelor inferioare sau superioare.
Diagnosticul de polineuropatie periferica diabetica a fost stabilit pe baza anamnezei, examenului clinic obiectiv si a investigatiilor paraclinice, electromiografia avand un rol important atat in confirmarea polineuropatiei periferice si evidentierea gradului afectarii nervoase cat si in diagnosticul diferential de excludere a altor afectiuni neuro-musculare.(4) Electromiografia a urmarit viteza de conducere nervoasa senzitiva (VCNS) si motorie (VCNM), amplitudinea potentialului de actiune (PA) si timpul de latenta distal pentru nervii median, ulnar, peronier si tibial bilateral. Au fost exclusi din studiu pacientii cu neuropatie periferica de alta etiologie.
Pacientii au urmat un tratament de recuperare pentru o perioada de 15 zile.
Evolutia pacientilor a fost urmarita prin determinarea urmatorilor parametrii:
-Visual Analogue Scale for pain (VAS) - Scala Analog Vizuala pentru durere
-Neuropathy Simptom Score (NSS) particularizat pentru neuropatia diabetica.
Evaluarea pacientilor cu ajutorul acestor parametrii s-a efectuat inainte de aplicarea tratamentului de recuperare, la finalul tratamentului, la trei luni si la sase luni de la tratament.
Tratamentul de recuperare, aplicat pe o durata de15 zile a constat in electroterapie, masaj si kinetoterapie.
Electroterapie:
-TENS , durata 15 minute, aplicatie longitudinala la nivelul membrelor superioare sau inferioare, frecventa 150 Hz, durata impulsului 100 ms, frecventa trenurilor de impulsuri 1 Hz.
-Curenti de medie frecventa, durata 15 minute, aplicatie longitudinala la nivelul membrelor superioare sau inferioare, cu frecventa variabila cuprinsa intre 100-250 Hz
Masaj la nivelul membrelor superioare sau inferioare
Kinetoterapia a cuprins exercitii de intretinere a mobilitatii articulare, exercitii de tonifiere musculara , exercitii de mers, exercitii de echilibru, exercitii de abilitate la nivelul membrelor superioare.
Verificarea ipotezelor statistice s-a facut utilzand testul ANOVA unifactorial. (pragul de eroare fixat este α = 0.05). testelor Welch,Tamhane, Scheffe.
Dacă valoarea parametrului p sau Sig. (Significance - în notaţia SPSS) este mai mică decât pragul de eroare fixat (α = 0.05) atunci există cel puţin două valori medii corespunzătoare a două etape de testare ale căror diferenţe sunt semnificative.
Valoarea diferentei intre doua valori medii s-a cuantificat cu ajutorul parametrului de mărime a efectului (Effect size), a carui valoare evalueaza prin calificative (mic, mediu, mare, mic spre mare, etc) marimea diferentei. Evaluarea diferenţei dintre medii se face pe baza indicelui lui Cohen de mărime a efectului.
Rezultate.
SCALA ANALOG VIZUALA PENTRU DURERE (Visual Analogue Scale for pain)
Dupa tratamentul de recuperare scorul pentru Visual Analogue Scale for pain (VAS) a prezentat o scădere semnificativă a scorului mediu de la 9.70 în etapa iniţială la 3.89 după tratament. În etapele următoare observăm o creştere a scorurilor medii, 4.19 la 3 luni şi
4.59 la 6 luni, valorile mentinandu-se la valori semnificativ mai mici decat valoarea initiala. (fig.1) Au existat pacienti la care valoarea scorului s-a mentinut la zero ceea ce semnifica disparitia durerii.(Tab 1)
Pentru VAS rezultatele obţinute în urma aplicării testului Welch, dar şi a testului Anova, aratǎ cǎ există cel puţin o pereche de scoruri medii dintre cele şase posibile pentru care diferenţa dintre ele este semnificativă statistic, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 (Sig.=0.000).(Tab.2)
Testele Tamhane dar şi Scheffe arată că există diferenţe semnificative statistic între scorurile medii corespunzătoare următoarelor etape: Iniţial-După tratament, Iniţial-La trei luni, Iniţial-La 6 luni şi După tratament-La şase luni.
Coeficientul Cohen arată diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.86 – Diferenţe mari spre foarte mare).
In cazul pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent valorile VAS au prezentat urmatoarele valori: 9.76 initial, 4.06 dupa tratament, 4.42 la trei luni si 5.01 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.86).
Valorile VAS pentru pacientii cu diabet non-insulinodependent au fost urmatoarele : 9.64 initial, 3.74 dupa tratament, 4 la trei luni si 4.26 la sase luni. valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.71).
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinonecesitant valorile VAS au fost urmatoarele: 9.73 initial, 4.14 dupa tratament, 4,73 la trei luni si 5.41 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.87).
NEUROPATHY SYMPTOM SCORE (NSS)
Valoarea NSS a prezentat o scădere importantă a scorului mediu de la 3.70 în etapa iniţială la 2.05 după tratament. În etapele următoare observăm o creştere a scorurilor medii, 2.20 la trei luni si 2.39 la sase luni, valorile in aceste etape ramanand mai mici decat valorile initiale.(fig.2) Au existat pacienti la care valoarea scorului s-a mentinut la zero.(Tab.3)
Pentru Neuropathy Symptom Score rezultatele obţinute în urma aplicării testului Welch, dar şi a testului Anova, aratǎ cǎ există cel puţin o pereche de scoruri medii dintre cele şase posibile pentru care diferenţa dintre ele este semnificativă statistic, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 (Sig.=0.000).(Tab.4) Testele Tamhane dar şi Scheffe arată că există diferenţe semnificative statistic între scorurile medii corespunzătoare următoarelor etape: Iniţial-După tratament, Iniţial-La trei luni şi Iniţial-La 6 luni. Coeficientul Cohen indică diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape. (Effect size = 0.58 – Diferenţe mari spre foarte mari)
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinodependent valorile NSS au fost urmatoarele: 3.67 initial, 2.26 dupa tratament, 2.40 la trei luni, 2.67 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.56)
Pentru pacientii cu diabet zaharat non-insulinodependent, NSS a prezentat urmatoarele valori: 3.70 initial, 1.87 dupa tratament, 2.04 la trei luni, 2.15 la sase luni, , valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.61).
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinonecesitant, NSS a prezentat urmatoarele valori: 3.91 în etapa iniţială, 2.41 după tratament, 2.55 la trei luni, 2.86 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.58).
Discutii
Desi asupra etiologiei si patogeniei durerii din polineuropatia diabetica exista mai multe teorii, mecanismul producerii simptomelor aparute nefiind pe deplin cunoscut tratamentul medicamentos include analgezice, anticonvulsivante, opioide sau antidepresive triciclice (5).
Tratamentul de recuperare prin mijloacele sale terapeutice electroterapie, masaj, kinetoterapie are efect antialgic, de stimulare nervoasa si musculara, de tonifiere musculara si de antrenare a echilibrului, mersului, abilitatiilor membrelor superioare.
Electroterapia prin diversele ei forme de curenti de joasa si medie frecventa are actiune antialgica prin inhibarea aferentelor pentru durere prin fibrele C, actiune vasomotorie cu efect hiperemizant efect trofic asupra structurilor musculare si nervoase.(6)
Studii efectuate asupra nervului periferic dupa efectuarea unui program de exercitii aerobe au evidentiat o ameliorare a functiei nervoase evidentiata prin parametrii electrofiziologici.(7)
Conform rezultatelor obtinute, tratamentul de recuperare a avut un efect favorabil asupra simptomelor si modificarilor functionale din neuropatia periferica diabetica la toti pacientii comparativ cu aplicarea la acesti pacienti numai a tratamentului medicamentos si igieno-dietetic, evidentiat prin valorile parametrilor urmariti: Visual Analogue Scale for pain (VAS) si Neuropathy Simptom Score (NSS). Valoarile acestor parametrii au inregistrat o scadere semnificativa fata de valorile initiale lucru ce certifica ameliorarea starii pacientilor. In toate etapele de studiu, imediat dupa tratament, la trei luni dupa tratament, la sase luni dupa tratament au existat diferente semnificative statistic intre valorile parametrilor urmariti fata de valoarile initiale, cea mai mare diferenta fiind intre valorile obtinute imediat dupa tratament, fata de cele initiale, aceste valori mentinandu-se si la trei luni de la tratament. La sase luni dupa tratament desi valorile medii obtinute au fost mai mari decat cele obtinute imediat dupa tratament ele au fost sensibil mai mici decat cele inregistrate inainte de tratament ceea ce releva faptul ca efectul tratamentului de recuperare se mentine si la sase luni de la tratament chiar daca este mai redus decat imediat dupa tratament sau la trei luni de la tratamentul de recuperare.
Concluzii.
1.Toti pacientii, indiferent de gradul afectarii nervoase evidentiat prin examenul electromiografic, au raspuns la tratamentul de recuperare.
2. Tratamentul de recuperare aplicat a avut un efect favorabil in polineuropatia periferica diabetica indiferent de tipul diabetului zaharat.
3. Rezultatele obtinute in urma tratamentului au fost comparabile pentru cele trei categorii de pacienti cu diabet zaharat insulinodependent, non-insulinodependent sau insulinonecesitant efectul pozitiv obtinut in urma tratamentului de recuperare mentinandu-se pana la sase luni dupa tratament.
5. Tratamentul de recuperare poate ocupa un loc important in tratamentul polineuropatiei periferice diabetice alaturi de tratamentul igieno-dietetic si medicamentos.
Bibliografie
1. Daniel W. Foster, Diabetul zaharat.In.Harrison-Principiile medicinei interne Editura Teora 2005: 2265; 2283
2. Harris MH, Eastman R., Cowie C. Symptoms of neuropathy in adults with NIDDM in the U.S. population. Diabetes Care 1993; 16: 1446-1452.
3. Galer BS, Gianas A, Jensen MP. Painful diabetic neuropathy: epidemiology, pain description, and quality of life. Diabetes Res Clin Prac 2000; 47: 123-128.
4. Richard D. Ball, Electrodiagnostic Evaluation of the Peripheral Nervous System, In: DeLisa J, Gans M, Rehabilitation Medicine Principles and Practice. Third Edition, Lippincott-Raven Publishers, Philadelphia 1998, 15:321-368
5. Boulton AJ. Malik RA, Arrezo JC, Sosenko JM. Diabetic somatic neuropathies. Diabetes Care 2004; 27: 1458-1486.
6. Radulescu A, Electroterapie, Editura Medicala 2005, 160, 181-195
7. Fisher MA, Langbein WE, Collins EG, Williams K, Corzine L, Physiological improvements with moderate exercise in type II diabetic neuropathy. Electromyogr. Clin. Neurophysiol.2007; 47: 23-28.
Nr.4 din luna noiembrie 2013
Diabetul zaharat, cea mai frecventa boala endocrina, este caracterizat prin modificari metabolice urmate de complicatii pe termen lung ce afecteaza diferite organe si sisteme. Complicatiile cronice ale diabetului zaharat, cel mai frecvent apar la nivelul ochilor, rinichilor, nervilor periferici, vaselor sanguine.
Neuropatia diabetica, una din complicatiile tardive ale diabetului zaharat este rareori o cauza directa de deces, dar este o cauza majora de morbiditate si invaliditate precoce. Cel mai obisnuit tablou este acela al polineuropatiei periferice. (1)
Polineuropatia periferica diabetica apare atat la bolnavii cu diabet zaharat insulinodependent cat si la cei cu diabet zaharat non-insulinodependent, afectand in proportie aproximativ egala ambele sexe.
Peste 36% dintre pacientii cu diabet zaharat non-insulinodependent (DZNID) prezinta polineuropatie diabetica periferica (2). Simptomele caracteristice polineuropatiei diabetice periferice sunt amortelile, scaderea sensibilitatii, durerea ce se poate manifesta ca senzatie de arsura, intepatura, durere profunda sau hiperestezie (3). In cazul polineuropatiei senzitivo-motorii apare si scaderea fortei musculare.
Simptomatologia si deficitele functionale duc la afectarea calitatii vietii pacientului prin afectarea realizarii activitatilor zilnice uzuale sau profesionale.
Obiectivul lucrarii este urmarirea efectului tratamentului de recuperare la pacientii cu polineuropatie periferica diabetica, modul in care acesta influenteaza simptomatologia si calitatea vietii pacientului..
Tratamentul de recuperare poate aborda global pacientul influentand atat simptomatologia dureroasa (durerea sub diferitele ei forme de manifestare) cat si deficitele functionale produse de afectarea nervoasa.
Material si metoda
Studiul a fost efectuat pe un numar de 83 de pacienti diabetici, 53 de femei (64%) si 30 de barbati (36%), cu varste cuprinse intre 50 si 86 de ani (varsta intre 50-60 ani 20%, varsta intre 61-70 ani 39%, varsta intre 71-80 ani 29%, varsta peste 81 de ani 12%), cu diabet zaharat insulinodependent(17%), non-insulinodependent (57%), si insulinonecesitant(26%) cu o vechime a bolii de baza (vechimea diabetului zaharat din momentul diagnosticarii) cuprinsa intre 1 an si 36 de ani (sub 5 ani 17%, intre 5 si 10 ani 58%, peste 10 ani 25%).
Pacientii au fost diagnosticati cu polineuropatie periferica diabetica senzitiva sau senzitivo-motorie la nivelul membrelor inferioare sau superioare.
Diagnosticul de polineuropatie periferica diabetica a fost stabilit pe baza anamnezei, examenului clinic obiectiv si a investigatiilor paraclinice, electromiografia avand un rol important atat in confirmarea polineuropatiei periferice si evidentierea gradului afectarii nervoase cat si in diagnosticul diferential de excludere a altor afectiuni neuro-musculare.(4) Electromiografia a urmarit viteza de conducere nervoasa senzitiva (VCNS) si motorie (VCNM), amplitudinea potentialului de actiune (PA) si timpul de latenta distal pentru nervii median, ulnar, peronier si tibial bilateral. Au fost exclusi din studiu pacientii cu neuropatie periferica de alta etiologie.
Pacientii au urmat un tratament de recuperare pentru o perioada de 15 zile.
Evolutia pacientilor a fost urmarita prin determinarea urmatorilor parametrii:
-Visual Analogue Scale for pain (VAS) - Scala Analog Vizuala pentru durere
-Neuropathy Simptom Score (NSS) particularizat pentru neuropatia diabetica.
Evaluarea pacientilor cu ajutorul acestor parametrii s-a efectuat inainte de aplicarea tratamentului de recuperare, la finalul tratamentului, la trei luni si la sase luni de la tratament.
Tratamentul de recuperare, aplicat pe o durata de15 zile a constat in electroterapie, masaj si kinetoterapie.
Electroterapie:
-TENS , durata 15 minute, aplicatie longitudinala la nivelul membrelor superioare sau inferioare, frecventa 150 Hz, durata impulsului 100 ms, frecventa trenurilor de impulsuri 1 Hz.
-Curenti de medie frecventa, durata 15 minute, aplicatie longitudinala la nivelul membrelor superioare sau inferioare, cu frecventa variabila cuprinsa intre 100-250 Hz
Masaj la nivelul membrelor superioare sau inferioare
Kinetoterapia a cuprins exercitii de intretinere a mobilitatii articulare, exercitii de tonifiere musculara , exercitii de mers, exercitii de echilibru, exercitii de abilitate la nivelul membrelor superioare.
Verificarea ipotezelor statistice s-a facut utilzand testul ANOVA unifactorial. (pragul de eroare fixat este α = 0.05). testelor Welch,Tamhane, Scheffe.
Dacă valoarea parametrului p sau Sig. (Significance - în notaţia SPSS) este mai mică decât pragul de eroare fixat (α = 0.05) atunci există cel puţin două valori medii corespunzătoare a două etape de testare ale căror diferenţe sunt semnificative.
Valoarea diferentei intre doua valori medii s-a cuantificat cu ajutorul parametrului de mărime a efectului (Effect size), a carui valoare evalueaza prin calificative (mic, mediu, mare, mic spre mare, etc) marimea diferentei. Evaluarea diferenţei dintre medii se face pe baza indicelui lui Cohen de mărime a efectului.
Rezultate.
SCALA ANALOG VIZUALA PENTRU DURERE (Visual Analogue Scale for pain)
Dupa tratamentul de recuperare scorul pentru Visual Analogue Scale for pain (VAS) a prezentat o scădere semnificativă a scorului mediu de la 9.70 în etapa iniţială la 3.89 după tratament. În etapele următoare observăm o creştere a scorurilor medii, 4.19 la 3 luni şi
4.59 la 6 luni, valorile mentinandu-se la valori semnificativ mai mici decat valoarea initiala. (fig.1) Au existat pacienti la care valoarea scorului s-a mentinut la zero ceea ce semnifica disparitia durerii.(Tab 1)
Pentru VAS rezultatele obţinute în urma aplicării testului Welch, dar şi a testului Anova, aratǎ cǎ există cel puţin o pereche de scoruri medii dintre cele şase posibile pentru care diferenţa dintre ele este semnificativă statistic, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 (Sig.=0.000).(Tab.2)
Testele Tamhane dar şi Scheffe arată că există diferenţe semnificative statistic între scorurile medii corespunzătoare următoarelor etape: Iniţial-După tratament, Iniţial-La trei luni, Iniţial-La 6 luni şi După tratament-La şase luni.
Coeficientul Cohen arată diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.86 – Diferenţe mari spre foarte mare).
In cazul pacientilor cu diabet zaharat insulinodependent valorile VAS au prezentat urmatoarele valori: 9.76 initial, 4.06 dupa tratament, 4.42 la trei luni si 5.01 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.86).
Valorile VAS pentru pacientii cu diabet non-insulinodependent au fost urmatoarele : 9.64 initial, 3.74 dupa tratament, 4 la trei luni si 4.26 la sase luni. valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.71).
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinonecesitant valorile VAS au fost urmatoarele: 9.73 initial, 4.14 dupa tratament, 4,73 la trei luni si 5.41 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 iar coeficientul Cohen arată diferenţe foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.87).
NEUROPATHY SYMPTOM SCORE (NSS)
Valoarea NSS a prezentat o scădere importantă a scorului mediu de la 3.70 în etapa iniţială la 2.05 după tratament. În etapele următoare observăm o creştere a scorurilor medii, 2.20 la trei luni si 2.39 la sase luni, valorile in aceste etape ramanand mai mici decat valorile initiale.(fig.2) Au existat pacienti la care valoarea scorului s-a mentinut la zero.(Tab.3)
Pentru Neuropathy Symptom Score rezultatele obţinute în urma aplicării testului Welch, dar şi a testului Anova, aratǎ cǎ există cel puţin o pereche de scoruri medii dintre cele şase posibile pentru care diferenţa dintre ele este semnificativă statistic, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05 (Sig.=0.000).(Tab.4) Testele Tamhane dar şi Scheffe arată că există diferenţe semnificative statistic între scorurile medii corespunzătoare următoarelor etape: Iniţial-După tratament, Iniţial-La trei luni şi Iniţial-La 6 luni. Coeficientul Cohen indică diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape. (Effect size = 0.58 – Diferenţe mari spre foarte mari)
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinodependent valorile NSS au fost urmatoarele: 3.67 initial, 2.26 dupa tratament, 2.40 la trei luni, 2.67 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.56)
Pentru pacientii cu diabet zaharat non-insulinodependent, NSS a prezentat urmatoarele valori: 3.70 initial, 1.87 dupa tratament, 2.04 la trei luni, 2.15 la sase luni, , valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.61).
Pentru pacientii cu diabet zaharat insulinonecesitant, NSS a prezentat urmatoarele valori: 3.91 în etapa iniţială, 2.41 după tratament, 2.55 la trei luni, 2.86 la sase luni, valoarea Sig. fiind mai mică decât 0.05, coeficientul Cohen indicand diferenţe mari spre foarte mari între scorurile medii corespunzătoare celor patru etape (Effect size = 0.58).
Discutii
Desi asupra etiologiei si patogeniei durerii din polineuropatia diabetica exista mai multe teorii, mecanismul producerii simptomelor aparute nefiind pe deplin cunoscut tratamentul medicamentos include analgezice, anticonvulsivante, opioide sau antidepresive triciclice (5).
Tratamentul de recuperare prin mijloacele sale terapeutice electroterapie, masaj, kinetoterapie are efect antialgic, de stimulare nervoasa si musculara, de tonifiere musculara si de antrenare a echilibrului, mersului, abilitatiilor membrelor superioare.
Electroterapia prin diversele ei forme de curenti de joasa si medie frecventa are actiune antialgica prin inhibarea aferentelor pentru durere prin fibrele C, actiune vasomotorie cu efect hiperemizant efect trofic asupra structurilor musculare si nervoase.(6)
Studii efectuate asupra nervului periferic dupa efectuarea unui program de exercitii aerobe au evidentiat o ameliorare a functiei nervoase evidentiata prin parametrii electrofiziologici.(7)
Conform rezultatelor obtinute, tratamentul de recuperare a avut un efect favorabil asupra simptomelor si modificarilor functionale din neuropatia periferica diabetica la toti pacientii comparativ cu aplicarea la acesti pacienti numai a tratamentului medicamentos si igieno-dietetic, evidentiat prin valorile parametrilor urmariti: Visual Analogue Scale for pain (VAS) si Neuropathy Simptom Score (NSS). Valoarile acestor parametrii au inregistrat o scadere semnificativa fata de valorile initiale lucru ce certifica ameliorarea starii pacientilor. In toate etapele de studiu, imediat dupa tratament, la trei luni dupa tratament, la sase luni dupa tratament au existat diferente semnificative statistic intre valorile parametrilor urmariti fata de valoarile initiale, cea mai mare diferenta fiind intre valorile obtinute imediat dupa tratament, fata de cele initiale, aceste valori mentinandu-se si la trei luni de la tratament. La sase luni dupa tratament desi valorile medii obtinute au fost mai mari decat cele obtinute imediat dupa tratament ele au fost sensibil mai mici decat cele inregistrate inainte de tratament ceea ce releva faptul ca efectul tratamentului de recuperare se mentine si la sase luni de la tratament chiar daca este mai redus decat imediat dupa tratament sau la trei luni de la tratamentul de recuperare.
Concluzii.
1.Toti pacientii, indiferent de gradul afectarii nervoase evidentiat prin examenul electromiografic, au raspuns la tratamentul de recuperare.
2. Tratamentul de recuperare aplicat a avut un efect favorabil in polineuropatia periferica diabetica indiferent de tipul diabetului zaharat.
3. Rezultatele obtinute in urma tratamentului au fost comparabile pentru cele trei categorii de pacienti cu diabet zaharat insulinodependent, non-insulinodependent sau insulinonecesitant efectul pozitiv obtinut in urma tratamentului de recuperare mentinandu-se pana la sase luni dupa tratament.
5. Tratamentul de recuperare poate ocupa un loc important in tratamentul polineuropatiei periferice diabetice alaturi de tratamentul igieno-dietetic si medicamentos.
Bibliografie
1. Daniel W. Foster, Diabetul zaharat.In.Harrison-Principiile medicinei interne Editura Teora 2005: 2265; 2283
2. Harris MH, Eastman R., Cowie C. Symptoms of neuropathy in adults with NIDDM in the U.S. population. Diabetes Care 1993; 16: 1446-1452.
3. Galer BS, Gianas A, Jensen MP. Painful diabetic neuropathy: epidemiology, pain description, and quality of life. Diabetes Res Clin Prac 2000; 47: 123-128.
4. Richard D. Ball, Electrodiagnostic Evaluation of the Peripheral Nervous System, In: DeLisa J, Gans M, Rehabilitation Medicine Principles and Practice. Third Edition, Lippincott-Raven Publishers, Philadelphia 1998, 15:321-368
5. Boulton AJ. Malik RA, Arrezo JC, Sosenko JM. Diabetic somatic neuropathies. Diabetes Care 2004; 27: 1458-1486.
6. Radulescu A, Electroterapie, Editura Medicala 2005, 160, 181-195
7. Fisher MA, Langbein WE, Collins EG, Williams K, Corzine L, Physiological improvements with moderate exercise in type II diabetic neuropathy. Electromyogr. Clin. Neurophysiol.2007; 47: 23-28.
CONTACT
Prof. Dr. Ion Bruckner
office@srmi.ro
Tel: 021.315.65.11
Editorial Secretary
Dr. Roxana Pioaru
roxana.pioaru@srmi.ro
Secretariat organizatoric
Email: office@srmi.ro
Str. C-tin Noica, nr.134, Interfon 1, sector 6, Bucuresti
Tel : 021-3156511
Fax :021-3156537
Departament Comercial
Mihaela Dragomir
Email: mihaela.dragomir@ella.ro
Str. C-tin Noica, nr.134, Interfon 1, sector 6, Bucuresti
Tel : +40 753 359 693